Blog neinspirațional

…despre lupta cu morile de vânt

Arhive etichete: mâncare chinezească

Eu mănânc, tu mănânci, noi ne jucăm!

Nu sunt foarte prietenoasă cu toamna. Mai ales când aruncă peste tot cu ceață și îmbracă orașul în gri. Ne-am împrăștiat fiecare prin camera lui unde ne-am văzut, o vreme, de treburile noastre. Unul a citit, celălalt s-a uitat la un meci de handbal, iar juniorul a zăpăcit tastele laptopului cu FIFA.

-Mami, m-am plictisit!

Nu l-am băgat prea mult în seamă. Am auzit de atâtea ori replica asta, încât m-am setat să nu o mai las să-mi alerteze nervii.
La un moment dat, s-a băgat în sufletul meu, trăgând cu ochiul la ceea ce făceam.

-Hei, stai așa! Ce e aia? Dă puțin înapoi! Mai! Încă puțin!

Nu aveam nici cea mai vagă idee ce văzuse în timp ce derulam paginile rețelei de socializare cu același sentiment de moleșeală tomnatică.

-Ce e asta? Un telefon Huawei!!!

Superblog-SharePlay-800x800px-768x768

În acest punct trebuie precizate două lucruri esențiale. Mai întâi că puiul e fascinat de concursuri! Are impresia că e suficient să trimită vreun cod de pe vreo etichetă ca să se vadă cu premiul la ușă. Mai grav decât atât, visează de ceva vreme să pună mâna pe (a se citi „să cumpere din banii lui”) un smartphone.

-Ce trebuie să facem, mami? Participăm?? Te rooog! Te rooooog!

Îl lămuresc că e un concurs lansat de Wu Xing și că trebuie să construim una din provocările lansate pe site, folosind cutiile și bețișoarele rămase după ce comandăm (și mâncăm!) mâncare chinezească.

-Ce înseamnă mâncare chinezească?

Să-i spuuun, să nu-i spuuuun…

-Înseamnă furnici în copac, urechi de lemn…

-Hei! Râzi de mine? Furnici??? Nu cred că vreau!

-Tu poți să mănânci pui cu orez sau niște paste. Ori un desert specific…

Decidem să facem o comandă în grup. Noi pentru că ne cam încerca foamea și nu avea nimeni chef să gătească ceva rapid și bun, puștiul pentru că începuse să spere că poate câștiga marele premiu un smartphone Huawei P10Lite. Invităm și prietenul puștiului, pe Alex, la dezmăț, ca să echlibrăm balanța.

Wu-Xing-1120x470 - 4-Produse-05

Pentru că nu ne-am putut pune de acord ce ar fi de gustat, am comandat câte puțin din fiecare.

-Dai și tu Share la cutia aia de Noodles?

-Mai lasă-mi și mie orez din cutia ta!

-Unde e puiul ăla Shaghai?

Așa că, după marele festin, pe pe masă zăceau 12 cutii WU XING goale și 4 perechi de bețișoare chinezești.

-Sper că nu vrei să le arunci! îmi zice juniorul văzându-mă pregătită să le strâng. Avem de participat la un concurs, ai uitat?

Uitasem! Ne-am adunat în jurul mesei, am curățat puțin cutiile și ne-am pus pe joacă! Doi adulți și doi copii, 12 cutii și 8 bețișoare. Jocul era așa: fiecare dintre noi trebuia să inventeze o provocare, când îi venea rândul, folosind exclusiv din ceea ce era pe masă. Când era gata, trebuia să strige Wu Xing – copilul a crezut de cuviință că ne trebuie un strigăt de luptă – și să numească următorul…provocat. Cine rămânea fără inspirație, ieșea din joc. Până la ultimul, care era desemnat câștigător.

Juniorul a fost primul. A constuit un turn punând una peste alta, cu mare grijă, fiecare dintre cutii.

-Cel mai înalt turn din lume! WU XING! Mami, you are next!

M-am uitat îngrozită la grămada de pe masă… Am luat două cutii pe care le-am închis și le-am pus drept ferestre ale unei case. Două bețișoare au alcătuit acoperișul, iar pe marginile laterale și la bază, am mai pus celelalte 6 bețișoare.

-Home sweet home! WU XING! Alex?

Alex e fan extratereștri! Așa că a folosit o cutie pentru capul extraterestrului și două bețișoare drept antene. 

– Ăsta e Zag-Zag. De pe Marte, că e roșu! WU XING! E rândul tău!

Consortul părea dezorientat. A luat șase cutii și le-a așezat în formă de V. Apoi a pus trei bețișoare unul în capătul celuilalt înăuntrul V-ului.

-Martini! Pentru doamna! WU XING!

Hmmm, martini fără măslină?  Am luat-o de la capăt și fiecare a trebuit să facă o figură geometrică din cutii și bețișoare. Un cerc, un pătrat, un dreptunghi, un triunghi.… Apoi ne-am întrecut în litere: un A, un B, un C, în cifre și tot așa… Am constatat că imaginația s-a mutat toată la copii! Așa că, inevitabil, am pierdut! Câștigătorul a fost tot copilul personal, care a făcut o piramidă.

Ne-am pozat, am pozat și provocările și ne-am amintit de concursul Share and Play. Am ales provocarea dragonului – Dragoniada – am făcut fotografia și ne-am înscris. Copilul visează acum la premiul cel mare, iar eu aș mai gusta un pui în sos dulce acrișor!

Concursul e pe bune! Dacă vreți să mâncați, să vă jucați și să câștigați, începeți cu o comandă WU XING prin aplicație, online sau telefonic. Savurați bunătățile, alegeți-vă provocarea, faceți poza și înscrieți-vă în concurs. Dacă veți cțștiga, nu uitați cine v-a dat pontul! 😀

…………………………………….

Provocare…chinezească de la WU XING la SuperBlog 2017

logo-wu-xing-2-300x300

Reclame

Wu Xing știe …cel mai bine despre mâncarea chinezească

„ Nu poţi să mănânci mâncare bună şi atât. Trebuie să şi vorbeşti despre ea. Şi trebuie să vorbeşti despre ea cu cineva care înţelege mâncarea bună şi tot ce înseamnă ea”

 Kurt Vonnegut

Mamă vitregă îi trebuia lui acum, la vârsta adolescenței? Era de părere că adulții nu au minte uneori și de aceea au un talent înnăscut de a-și complica existența. Ceea ce ar trebui să fie exclusiv treaba lor. Prin urmare, ce avea el a face cu întâlnirea asta acum?

-Te rog! De fapt, te implor, nu strica momentul ăsta! Încearcă să te porți civilizat și …să nu o sperii.

Îi era drag tatăl său, dar de câte ori era vorba despre o femeie, parcă-și pierdea uzul rațiunii. De data asta își propusese să trateze cu indiferență „marele moment” și să-i facă pe plac tatălui.

-Am chef de un…răsfăț chinezesc. Putem comanda ceva de la Wu Xing? Ajunge destul de repede și felurile astea de mâncare chinezească sunt delicioase! Cel puțin meniurile cu pui…te lingi pe degete, pardon, pe bețișoare! Wu Xing știe!

-Fie, mâncare chinezească! Dacă asta îți dorești… Numai nu uita ce te-am rugat.

Blondă și siliconată, cu fața pictată în mod ne-natural de atâta machiaj, bază de machiaj, fard, pudră, alt fard, altă pudră, „mama vitregă” se afișă sigură pe ea.

-Mi-am permis, draga mea, să comand deja chinezării, spuse tatăl. Am ales trei feluri delicioase și sper să fie și pe placul tău!

Atâta dulcegărie îi făcea rău! „Ce penibil îl fac unele femei să pară”, își spuse tânărul adolescent.

-Ah, da, ador mâncarea chinezească! E foarte sănătoasă și mă ajută să mă mențin suplă!

Un telefon scurt și tatăl se scuză încurcat: o chestiune de la birou care nu suferă amânare. Îi va lăsa singuri câteva minute, e un telefon important.
-Știai că, în general, chinezii mănâncă cam tot ce mișcă? Wu Xing știe!
-Nu fi ridicol, copile! Orez, pește, pui, vită, niște bambus și un sos de soia. Gătite cum trebuie și aranjate frumos în cutiuță. Simplu. Nimic ieșit din comun. Dacă te străduiești puțin , le faci și acasă.
-Ai încercat?
-Nu.
-Atunci de unde știi?
-Nu e nicio filosofie!
-Hmm… Știai că orice fel de mâncare chinezească trebuie să echilibreze cele cinci arome: dulce, acru, sărat, amar și picant? E o chestiune care ține de medicina tradițională chineză. Wu Xing știe!
-Ce fel de mâncare amestecă așa… aiurea cinci arome?
-Poate vrei să guști niște Pachețele de primăvară?
-?!
-Chinezii au o treabă cu simbolurile, nu știai? Gustă, ca să-ți meargă bine tot anul. Ei au adunat cele mai reprezentative elemente ale primăverii – toporași, ghiocei, zambile, narcise, iarbă proaspătă – le-au spălat bine cu apa dintr-un râu înghețat și le-au învelit în frunze de stejar, apoi le-au pus la congelat. Când faci comanda, pac! le bagă în tigaie, le prăjesc pe o parte și pe alta și ți le servesc aburinde. Ia, gustă! Se zice că dacă mânânci suficiente, rămâi tânără și frumoasă! Să nu-mi apui că nu știai! Wu Xing știe!

wuxing-pachetele-de-primavara-300x300

Blonda privea nedumerită și neîncrezătoare în vorbele tânărului. Ar fi încercat, mai ales că el se înfrupta din pachețelele acelea cu atâta poftă.

-Ei bine, dacă nu, poți încerca o porție de Salată cu urechi de lemn.
-Urechi de lemn???
-O, da! Anumiți copaci din anumite locuri ale Chinei au urechi! Cică sunt reminiscențe ale unor erori genetice. Nu oricine le poate găsi, trebuie ani de instruire pentru treaba asta. Și după ce caută ani de zile, retează urechile numai cu un topor special, făcut din lemnul aceluiași copac. Le vând pe bani grei, așadar sunt delicatese. Wu Xing știe! Hm… văd că nu îndrăznești.
-Cum de sunt negre urechile astea?
-Ah, probabil era copacul bătrân. Aproape putrezit. Dar sunt bune! Nu încerci?

„Mama vitregă” era din ce în ce mai oripilată. Mai întâi pentru că îi era teribil de foame, dar nimic din ce era pe masă nu mai părea serios, după toate poveștile fiului. Apoi pentru că i se părea că tânărul ăsta nu era atât de neghiob pe cât sperase, știa mult mai multe decât își imaginase. Mai mult, nu știa cine era Wu Xing ăsta de le știe pe toate, dar îi era rușine să se arate așa neștiutoare.

-Bine, doar n-o să rămâi flămândă! Uite desfă ultima cutie!

wuxing-furnici-in-copac-300x300

-Doamne, ce-i aici? Și aproape o scăpă pe jos.
-Mda, se pare că iar au comis-o! Cu siguranță sunt Furnici în copac!
-Furnici în copac? Asta e prea de tot! Și se ridică, gata să se îmbrace și să plece.
-Nu e bai! Le scoatem, dacă nu-ți plac. Au rașchetat scoarța copacului să facă un fel de noodles. Atenție, chinezii spun că nu trebuie să îi tai, pentru că aduc ghinion. Tăițeii ăștia sunt simbol al longevității, deci dacă vrei să trăiești mult și bine…Ups! Uite, o furnică! pesemne că au uitat să curețe copacul înainte de „recoltare”.

Râsul isteric al tânărului, imaginea lui mâncând „furnici” și toată povestea asta despre marele Wu Xing o înspăimântaseră destul. Ieși ca o furtună pe ușă, chiar când tatăl revenea în camera de zi.

-Ce s-a întâmplat? Unde a plecat?
-Nu știu. Probabil că nu i-a plăcut prea mult mâncarea chinezească!

„Disclaimer”:

1.Uneori, adolescenții nu trebuie băgați în seamă, mai ales dacă sunteți o mamă în proces de a deveni „vitregă”.

2. Poveștile despre felurile de mâncare sunt fictive, din prea multă imaginație a unui adolescent.

3.Wu Xing le știe pe toate pentru că este „primul restaurant chinezesc cu livrare mâncare exclusiv acasă sau la birou”, care respectă tot ce înseamnă principiile culinare chinezești.

4. Musai de încercat mâncare chinezească, mai ales dacă e preparată ca la ea acasă! Rudia știe!

…………………………………………………………………..

Proba 20 a SuperBlogului 2016, în…chineză. Pentru că Wu Xing știe! 😉

Comentator Amator

„Viata nu are subtitrare, ori o intelegi, ori nu…” – Wolf Wildfire

Madmoiselle Sarcastique

Un suflet singur trăiește bucuriile pe jumătate, iar durerile dublu!

SunLog

blog de informaţii şi diverse alte chestii

HopeLess

Scrisul face parte din mine, din viață... ca de altfel, arta în toate formele ei!

Kaysha

Catch me on the web!

Dani Havarneanu

Un blog prea personal

Roxalee's blah blah blog

I was created to create. Please, go deep.

armonie acvatică

scrieri, scrieri...

Anca Balaban Popa Iscu

Viața e atât de frumoasă!

opisicaneagra.ro

Opinii inopinate, frânturi de suflet, poezie și jurnalism online

Illusion's Street

străduţa mea de iluzii

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

Nina Docea

de Mădălina Rodocea

DozaDePoezie

"Viaţa este în altă parte" - Milan Kundera

Joramotive de sărit obstacole

echitaţie în aburi de lapte