„Să ne-ntâlnim!” – zice Anca. Anca este o mămică fericită cu un blog înfloritor și cu minte sclipitoare. E plină de idei. Toate bune! Și are inițiative. Știe să organizeze un Blogmeet așa, ca între fete! Să fim în trend. Că tot numai oltenii ăștia se laudă cu întâlnirile lor, de mă rodea invidia. Așa că am zis „Da”. De fapt, asta a citit ea pe FB. Eu strigasem: „Daaaaaa!!!”
Vineri, ora 14 trecute fix. Pe lista de confirmări…nimeni cunoscut, așa că mi-au trecut câteva gânduri prin cap, cum se obișnuiește înainte de un blind date. De aceea, am avut grijă să plec destul de devreme, ca să ajung la timp și să fac o impresie bună. Vremea, însă, nu a fost chiar…eco-friendly, prin urmare, s-a pus pe plouat. Peste părul meu proaspăt aranjat. A trebuit să mă despart de mașină mai departe decât m-aș fi gândit, după un ocol destul de semnificativ în încercarea de a identifica un loc mic de parcare. Prin urmare, a trebuit să apelez la „sfertul academic”, intrând ușor stingheră în minunata locație de la Caffe Mignon Pasticceria.

Două fete minunate stăteau de povești la o masă: Anca și Elena. Elena mi-a părut de la început delicată, calmă, o fire foarte calculată. Apoi am descoperit că știe mult mai multe decât mine despre ceea ce înseamnă „blogging-pe-bune” și că este pasionată de ceea ce face. Și-așa am fost trei. La început, mai stinghere, apoi din ce în ce mai vorbărețe. Și… a apărut Roxana :-), cu ochii ei uimitor de frumoși și luminoși. Roxana e pasionată în primul rând de fetița ei – deosebită prin felul ei de a fi, prin numele special pe care îl poartă și prin felul în care o face pe Roxana să se simtă. Din acest moment tăcerea s-a rupt definitiv 😆 În locul ei s-au instalat voia bună, glumele și râsetele.
Apariția Adinei a fost spectaculoasă. Mai întâi pentru că mi s-a înfățișat femeia cochetă, de o eleganță controlată și totodată naturală. O femeie inteligentă, cu principii și valori proprii, sigură pe ea, dar în același timp având un deosebit simț al umorului. Apoi pentru că a venit cu surpriza: cutia magică de la Alice Cosmetics, pentru femeile care se respectă (fond de ten și lac de unghii Seventeen, pila de unghii ), plus minunata loțiunea micelară pentru ten sensibil de la Bioderma. În loc de fundiță, cadoul a fost însoțit de o scrisorică de suflet, ceea ce i-a dat o notă personală.

Lângă mine a stat Andreea, puțin mai timidă și tăcută. Tocmai pentru că a stat lângă mine, am putut să-i admir în voie mâinile. A om bun și blând. A zâmbit mereu discret, mai puțin curajoasă, dar nu mai puțin bucuroasă de ceea ce s-a întâmplat acolo în cele câteva ore.

Nu a fost deloc cum m-am așteptat, ci infinit mai relaxant. Totul a curs natural, iar la final nu s-ar fi gândit nimeni că nu ne cunoșteam dinainte. Am pus țara la cale, am râs mult, am vorbit și mai mult, vrute și nevrute, lucruri serioase, dar și mai puțin serioase. Am constatat că ne unește pasiunea comună pentru scris, deși fiecare are stilul ei, iar subiectele abordate sunt diferite.
Dragile mele, mă bucur că v-am cunoscut! 🙂 Pentru că știu că nimic nu este întâmplător. Și mai știu că acest blogmeet a fost doar primul episod dintr-o serie ce se anunță interesantă, palpitantă, provocatoare. 🙂
Fiecare om, dacă este atent, are în viaţă o întâlnire care îl marchează, poate chiar mai multe.
(Chris Simion în Ce ne spunem când nu ne vorbim)
Comentarii recente