Descântec de prostie!

(Sursa foto)

Soare, soare,
cu lumina lucitoare,
pe ogoare,
pe răzoare,
peste lumea asta mare,
aruncă săgeți
să sfarme păreți,
să intri-n odaie
s-aprinzi o văpaie
ca să-mi găsească
prostia omenească.
Și s-o biciuiești,
să mi-o chinuiești
și să o izbești
pân’ s-o văita
pân’ o lăcrima
și pân’ o urla.
Și ca să scape
de-arsura pe spate,
pământul să-l sape
în el să se-ngroape
adânc să îl scurme
să nu lase urme.
Și să te-nvârtești,
să te tot rotești,
zile patru’ș’două
până-i luna nouă,
ca să amețească,
să se rătăcească
și să putrezească.
Pământ să se facă
departe de apă
să n-o mai găsească
nici pasărea măiastră
nicio ursitoare,
nicio vrăjitoare.
S-o-nghită pământul,
să n-o știe vântul,
departe de lume
să nu-i știm de nume!

………………………………………………………………………………….

Ce-au mai descântat alții: Dana, Sonia, Roxana

Descântec pentru curățat de…Farmece

De câte ori vine rândul la făcut curățenie, pe Rudia o ia o durere de cap! Și de aici se duce naibii tot ritualul de purificare a locuinței. Orice planificare devine nulă, iar strădaniile de a recupera decalajele până la venirea colindătorilor (de e Crăciunul) sau ciocnirea ouălor roșii (de e Paștele) se risipesc precum frunzele galeșe în vântul toamnei. Ritmul de lucru scade vertiginos, direct proporțional cu timpul care se scurge numai el știe unde.
Multă vreme a crezut că-i o migrenă programată să răsară taman când îi trebuiau toate forțele să se apuce de șmotruială. A luat pastile. De cap. N-a ținut! Pastila, că durerea e veșnică, se pare.
Apoi a zis că-i vreun deochi. Și a aplicat antidotul.

Fugi deochi dintre ochi,
Dintre gene și sprâncene,
lasă Rudia să se-ntreacă
în frecat podele
și spălat perdele
și invidia să treacă
că ea-i o divină
mereu gospodină
că-i mereu curată
și-are casa parfumată.

Babele au zis că nu-i bine. Că sunt Farmece la mijloc și că n-a descântat cum trebuie. Așa că anul ăsta și-a propus să schimbe ritualul, poate așa se schimbă și norocul și termină de făcut curățenie înainte de deadline.

Așadar, Rudia și-a suflecat mânecile, și-a prins basmaua cum se cuvine/unei gospodine, a tras aer în piept și s-a apucat de…scris descântec descântător/ de muncit cu drag și spor:

Voi microbi și voi bacterii,
să crăpați la ceasul serii!
Să vă risipiți!
Să nu mai veniți
la mine-n cămară
că vă dau afară!

Ferestre spălate,
podele curate,
perdele călcate,
toate aranjate!

Și-am să scot din cufăr
trei culori de Nufăr:

negru să dezinfecteze
verdele să lumineze
iar albastru-universal
să curețe integral
în baie
în bucătărie
dormitor,
sufragerie,
telefoane,
tastaturi
fără răni sau bătături!

Iar pentru bucătărie
invoc altă șmecherie!
Și de mă ia cu năduf
arma mea este Triumf!
De pe cuptoare
de pe vasele murdare,
fugi grăsime arsă!
Fugi din a mea casă!
Vase emailate,
plite degresate,
le curăț pe toate!
Triumf pe cuptoare,
pe-ochiul mic sau mare,
Triumf pe veselă
– ca-n telenovelă.

Curate
toate
Doar miros rămâie
mentă și lămâie!
Uite-așa-mpreună
facem casa lună!

Voi microbi și voi bacterii,
să crăpați la ceasul serii!
Să vă risipiți!
Să nu mai veniți
la mine-n cămară
că vă dau afară!

Descântecul e gata, ingredientele magice sunt, la treabă! De mâine, că e luni!

…………………………………………………………………………..

Probă „supportată” de/cu Farmec, pentru penultima provocare a competiției Spring SuperBlog 2015.