Blog neinspirațional

…despre lupta cu morile de vânt

Arhive etichete: Delaco

Delacodiada și Toniseea sau Epopeea brânzei

Toate lucrurile merg bine, până când încep să se-mpută se strice și apoi trebuie să le faci din nou să meargă bine!

Aforism cu autor anonim.

(Deși asumat cu modestie de Toni Delaco, gurile rele spun că, de fapt, sursa acestei înțelepciuni este însăși pisica Lenuța și că de aici a pornit mărul cașcavalul discordiei, adică toată tevatura descrisă mai jos.)

Pisica Lenuța trăia în armonie absolută cu universul ei rotund și afumat.

2889714342_194fa54eca

(sursa foto)

Într-o bună zi, însă, i-a cășunat pe preacinstitul Toni. Indignată de zicala că brânza bună stă, chipurile, în burduf de câine, a decretat că ăsta e motiv numai bun de revoluție pentru discriminare rasială. Așa că și-a ascuțit ghiarele, și-a zbârlit părul de pe spate, a luat poziția de război și l-a citat pe stimabil la o întrevedere extraordinară, într-o zi de vineri, 13:

e025b1277646f972feac235bfc0b6a1d

(Sursa foto: Google)

Să nu vii acasă până nu găsești cea mai bună brânză din lume!

Pesemne că ea citise prea multe cărți din literatura universală. Toni știa că Lenuța lui e ”cea mai pisică scriitoare*, care se exprimă cursiv și elegant”. Din păcate, nu era ca toate pisicile, să se viseze și ea o prințesă cu rochie și diademă, așteptându-l pe Toniprințul călare pe cașcaval alb. Nuuu, ar fi fost prea simplu! Ea visa eroi moderni care să facă lucruri imposibile. Pentru ea, firește. Ca sursă de inspirație pentru următoarea carte. (Căci tot gurile rele spun că nici această din urmă viitoare ispravă anunțată de lăudărosul Toni nu-i va aparține lui, ci inegalabilei Lenuțe!)

Așadar, Toni s-a dus. Unde a văzut cu ochii. Ar fi vrut să încalece pe Mustangul său, dar o călătorie în jurul lumii nu se face decât în balon, în avion, cu ia-mă-nene sau cu toate astea la un loc. A luat-o latitudinal și longitudinal, pestă mări și țări și sate mai cunoscute sau mai puțin cunoscute până i s-a brânzit elanul! Peste tot numai brânzeturi dezamăgitoare: care mai puturoasă, care mai uscată, care mai groaznică cu gust de var, care dulce precum crème au fromage, care verde, care albastră. Simțea cum îl iau nădușelile. În mare parte nu de la misiunea sa(l)bbatică în care fusese lansat, ci de la mirosul emanat de mostra de brânză preluată spre studiu și aprofundare din Marea Britanie. De unde avea să știe el care e cea mai bună brânză din lume? Totul e subiectiv, nu-i așa?

Ce poate să-mi placă mie, e foarte probabil să nu-i placă ei, gândi Toni. Dar dacă nici o pisică nu mai știe rosturile și gusturile…cine să le deslușească? Că doar ea e cel mai mare fan brânză din sud-estul Europei!

Așa a rătăcit Toniprințul prin 60 de țări, vreo 100.000de km. De-a lungul și de-a latul, uneori și de-a diagonala, ca nebunul (de la șah!). Lumea a început să intre la bănuieli. Ba că pisica Lenuța i-a făcut felul ca să pună ea mâna pe cașcaval, ba că l-au răpit ielele, știindu-l cât e de galant cu femeile, ba că fugit în Țara Brânzei ca să caute nemurirea. În țară nu mai circulau bancuri cu Chuck Norris, ci bancuri cu Toni Delaco:

-Ce a fost înainte de Toni Delaco?
-O (mare) brânză!

Pisica Lenuța își luase gândul de la festinul promis, așa că a decis să intre în greva brânzei. Până când s-a schimbat la blană:

Între timp, Toni bătea din poartă-n poartă, sperând că va găsi absolutul în brânză. I-au luat cinci ani să înțeleagă că ceea ce caută se află mai la îndemână decât credea.

images
Abia atunci a decis să se întoarcă. Mult mai serios și cu mult mai înțelept. Lumea îl primea cu aclamații urmate de întrebarea: Ai găsit-o? Unde? Cum? Ce culoare are? Dar gustul?

Cu o tonalitate sobră și plin de importanță, Toni a acceptat o conferință de presă, promițând că va răspunde întrebărilor celor curioși.

Cum arată?
Rotundă. Ca un cerc pe care tocmai l-am închis după 5 ani. Și albă. Pufoasă.
Ce gust are?
Delicios! Ceva între duceața laptelui de munte, finețea smântânii proaspete și  aroma lemnului de brad în care a fost învelită.
De unde provine?
Nu de unde vă așteptați, asta e cert. Uneori străbați 100.000 de km și constați că trebuie să te întorci de unde ai plecat, ca să ai o viziune clară asupra lucrurilor. Și nu prea departe, în afara lor. Că doar nu lucrul în sine e frumos/gustos/elegant ș.a.m.d. Ci tu ești ingredientul secret care îi oferă aceste atribute. Propriile tare gusturi.
Că veni vorba de ingredientul secret, ce o face diferită de celelalte brânzeturi?
De aia e secret. Rețeta e ca un puzzle. Toată lumea știe din ce e făcută brânza. Ritualul e, însă, ascuns! „Sunt milioane de feluri de a face brânza, așa cum sunt milioane de feluri de a face dragoste”!
Cum se numește?
Ei, asta-i! Cum să se numeasă altfel decât Delaco?
Delaco, firește. Și mai cum?

Întrerupem programul. Pentru că Toni, devenit gurul brânzei, vrea exclusivitate, nu putem dezvălui numele sau celelalte detalii despre noul produs. Rugăm insistent cititorii să revină în luna decembrie, pentru a afla deznodământul poveștii! 😈 Vom vedea atunci dacă pisica Lenuța a renunțat la dieta cu varză, recăpătându-și culoarea și cea mai bună brânză sau…

…………………………………………………………
Poveste inspirată din jurnalul de călătorie al celebrului personaj Toni Delaco, pentru proba cu numărul 21 a SuperBlogului 2015.
Alte surse de informare desoperite din întâmplare:
http://www.descopera.ro/dnews/5759207-cea-mai-buna-branza-din-lume
http://www.gandul.info/magazin/cea-mai-apreciata-branza-din-lume-a-aparut-dintr-o-greseala-si-are-un-secret-ciudat-pe-care-nu-il-poate-explica-nimeni-14660913
http://www.cabral.ro/pentru-copii/interviu-in-10-intrebari-pentru-guralivul-toni

*parafrază după o afirmație a celebrului Toni Delaco, pentru a evita o cacofonie 😀

Discuții. DE LA COpil la copil

Toni e îndrăgostit! Andreea e puștoaica de la clasa de vizavi. Are mereu părul împletit în două codițe și poartă ochelari. Copiii zic că e tocilară, dar Toni nu crede asta! N-a îndrăznit niciodată să-i vorbească. Ce ar fi putut să-i spună? Era cu un an mai mare decât el și sigur ar fi râs, indiferent de ce ar fi găsit să rostească. De aceea, acum era puțin încurcat. Era pauza mare, și el s-a trezit foarte aproape de banca unde stătea Andreea.

-Vrei un sendviș? și-a făcut el curaj.
-Am și eu, spune ea, și-și scoase din ghiozdan pachetul.
-Al meu e cu brânză!
Delaco, îi răspunde, întinzând demonstrativ feliile de pâine. Cu smântână.
-Ah! A mea e pufoasă! E ca…norii ăștia de s-au adunat pe cer.

799

Andreea râse:

-A mea e și mai pufoasă! Ca blana urșilor polari, tăvălindu-se prin zăpada de la pol.

Seara, Toni repeta în oglindă. Trebuia să găsească o replică și mai tare decât a Andreei. Se vedea ca Tony JR., cu degetul în aer:

Trebuia să o impresioneze și să o cucerească!

A mea e pufoasă ca …blana pisicii din vecini, pe care am coborât-o singur din copac astă vară!”
sau
A mea e pufoasă ca prosoapele albe ale bunicii, mirosind a levănțică!”
sau
A mea e pufoasă ca pătura sub care mă ascund când mă caută mama să-mi fac temele!”

Nu știe când a trecut noaptea, când au trecut ora de română și de matematică sau cele două pauze mici. Acum e din nou în curte, așteptând-o pe bancă:

-Cu ce e sendvișul tău azi? aude glasul Andreei.
-Cu brânză, firește. Sunt cel mai mare fan brânză pe care îl știu!
-Cu smântînă? Pufoasă ca prima zăpadă de decembrie?
-E cremă de brânză natur! Așa de pufoasă, că te gâdilă pe cerul gurii!

797-Eu am o brânzică pufoasă cu verdeață, cu gust răcoritor ca izvorul de munte.
-Ei bine, a mea e foarte pufoasă. Cum e covorul lui Alladin, care îl poartă peste mări și țări!
-Iar a mea te răsfață ca adierea de vânt primăvara!

Cei doi se aprind. Fiecare vrea atât de mult să-și laude brânzica pufoasă, încât uită că se plac atât de mult. Totul a devenit un concurs: a cui brânză este mai pufoasă? Cine este cel mai mare fan?

-Și dacă vrei să știi, a mea e mai pufoasă ca vata de zahăr pe băț!
-Iar a mea întrece în pufoșenie gogoșile bunicii!

-Ba a mea e mai pufoasă!
-Ba a mea! A mea e CEA MAI PUFOASĂ!

Andreea a izbucnit în lacrimi și a fugit în clasa ei. Toni a răbufnit supărat:

-E o tocilară! Și mie nici măcar nu îmi plac fetele! Sunt prea fițoase. Și când te gândești că voiam să-i dau în dar pufoșenia asta, Sluffy, de la brânzicile Delaco!

 ………………………………………………………………………….

Între timp mi s-a făcut poftă de un sendviș bun de tot, cu brânzică de la Delaco. Las aici articolul cu numărul 11 din competiție SuperBlog 2015.

delaco_fan_branza_proof2-250x250

Super- promoter la super- brânză!

Un produs bun nu se vinde singur! Rețeta succesului include mai multe ingrediente, iar dacă unul e greșit inserat, se cheamă că ai pus brânza bună într-un splendid burduf de câine! Pentru a evita dezastrul, iată de ce ai nevoie:

  • – calitate maximă
  • – imagine perfectă cu impact
  • – promoter eficient.

Nu mai e un secret că brânza Delaco a câștigat premii de popularitate în oricare dintre formele ei.

Tot uitându-mă la filmulețele de promovare, mi s-a năzărit o justă întrebare:

A apucat vreodată cineva să deguste inconfundabilul cașcaval în fum de fag? Că promoterul șugubăț pare să pună mâna primul mereu pe cubulețele delicioase!

„Trebuie să fii fan brânză ca să înțelegi!” 

Eu vreau să înțeleg. Așa că m-am uitat mai atent studiindu-i profilul.

Promoterul nostru e un fel de Mitică al lui nea Iancu, în varianta modernă! Numele nu are a face, pentru că e suficient de cunoscut deja. „Îl întâlnim atât de des în prăvălii, pe stradă, pe jos”, cu precădere în supermarket. El este fanul par excellence al deliciosului aliment, „nici tânăr, nici bătrân, nici frumos, nici urât, nici prea-prea, nici foarte-foarte; e un băiat potrivit în toate; dar ceea ce-l distinge, ceea ce-l face să aibă un caracter marcat este spiritul lui original și inventiv.” Ei bine, da! Acestea au fost, cu certitudine atuurile la angajare! La fel ca Mitică, el găsește „un cuvânt de spirit la moment” care îl face mereu carismatic și, implicit, câștigă încrederea și atrage atenția.

De pildă, întâlnește un amic:

– Cum ți-a mers la interviu?

N-am făcut nicio brânză!

– Păi ce s-o faci? Ia-o de-a gata de-aici!

Și-i întinde un cub de pe masa de prezentare, cu un zâmbet convingător

Altă dată:

– Luați de gustați, /nicicând n-o să regretați!

Mare brânză! Exclamă vreun client neîncrezător!

– Mare să fie la băiatul! Și-i întinde un cub dublu cu același zâmbet șarmant.

Cu un alt amic:

– Ei? Ai câștigat la loto?

Am câștigat o brânză, se încruntă venerabilul.

– Corect! strigă promoterul nostru și-i întinde cubul de cașcaval drept premiu de consolare.

Dacă persoana nu-i inspiră a fi un potențial client, îi găsește sigur o replică potrivită:

– Aș vrea să gust și eu o bucățică..

– Nu-ți dau, domnule, c-o mănânci!

Sau, dacă omul se uită neîncrezător la produsele de pe masa de prezentare:

– Ciobanul a făcut-o de oaie!

– ?!

– Brânza! Ia de aici și gustă și matale!

Dacă omul dă semne că vrea totuși să continue demersul și a gustat și gluma îl proclamă fără drept de apel:

logo_1207006_web

Ce am înțeles în cele din urmă? Că deși promoterul are o accentuată dependență de brânză și cașcaval Delaco, este cel mai potrivit mesager al calității. Jovial și pus mereu pe șotii, are succes nebun la copii și adulți, la bărbați și femei, la tineri și vârstnici. Pasionat de brânzeturi, nu știi niciodată ce mai pune la cale. Și nu m-ar mira dacă la un moment dat s-ar autoproclama fanul suprem și incontestabil al brânzei, cu emblema celebrului titan Atlas, adaptată în loc de slogan:

10814354_809513349089865_1298790509_n

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Proba a fost o cursă contra cronometru pentru a trece linia de finiș în grafic la concursul SuperBlog.

Mulțumiri stimatului Eugen pentru sprijin în realizarea ultimei imagini!

Savurăm cu toții gustul sandvișului, DE LA COpii, la adulți!

Rudia nu se omoară cu bucătăritul. Dar nu e important să știi să gătești, ci să cunoști pe cineva care știe asta, nu? 😈

Așa că Rudia a coborât la vecina de la parter. Femeie serioasă, în floarea vârstei, cu trei copii și un soț numai bun. Nu se poate să nu aibă ea ceva idei de sandvișuri! A picat la țanc: vecina serioasă tocmai se pregătea de o petrecere!

Sandvișuri zici? Nu ai idee cât e de greu să mulțumești o cohortă de copii la o aniversare!

Exagera, ca de obicei! Nu era o cohortă. Trei ai ei și cu patru vizitatori. Suficient pentru un cataclism! Așadar, trebuia să găsească ceva care să le capteze atenția măcar până la momentul tortului.

– Sandvișuri, dar nu orice fel! Nu poți să arunci ceva pe o felie de pâine și să te aștepți să primești aplauze de la consumatori!

Aha! Deci vecina a studiat, carevasăzică! Un fel de…sandviș-profiler, adicătelea „psihologia sandvișului”! Cumva mi-am adus aminte de imaginea asta de pe site-ul Delaco:

Slide1

Dar vecina de la parter nu e o plagiatoare. Sau, mă rog, în cazul ei, plagiatul are întotdeauna o notă personală!

– Nu e ușor să-i faci pe toți copiii să mănânce. Trebuie să ții cont de particularități.

Exemplul 1: Mofturosul. Aici se încadrează prâslea: carnea nu e niciodată bună, pâinea trebuie să fie proaspătă, „dar de ce trebuie să mănânc chiar acum?”, „da’ asta ce-i???”. Acum i-am găsit un leac, atât cât o ține și ăsta. L-am numit „sandvișul fotbalistului”, că asta e noua pasiune, iar el știe că toții marii fotbaliști asta mănâncă!

– felie de pâine proaspătă (dacă se poate caldă sau ușor prăjită)

– obligatoriu primul strat, cremă de brânză natur de la Delaco

– o rondea de ardei roșu – singura legumă digerabilă în viziunea copilului

– o felie rotundă de cașcaval tot Delaco (slavă domnului că prâslea e fan brânză! Ște-Fan brânză!)

– câteva bucăți mici de măsline negre.

20141019_124445Exemplul 2: Sofisticatul. Lui i se pare că mâncarea trebuie să fie de fiecare dată ALTFEL, ca întreg procesul să nu devină monoton. Cele două surori, fiicele domnului colonel B., nu mănâncă decât dacă sandvișul fiecăreia dintre ele nu seamănă cu al niciunuia dintre cei de față. Musai să fie atipic, deci ceva ce nu a mai mâncat până acum.

primul strat, cremă de brânză cu smântână, ca să fie mai delicat gustul

– pentru prima dintre surori un ou fiert dat în două pe post de șoricei (cine a mai pomenit sandviș cu șoareci???)

– 6 boabe de piper pentru nas și ochișori

– două felii de cârnăciori și două bucăți de ardei pentru urechiușe (am precizat că trebuie evitată monotonia, deci șoriceii nu pot avea aceleași urechi!)

– 4 fire de mărar pentru mustăți – trebuie să pară real!

– decorul cu ardei roșu e opțional

– pentru a doua fetiță, alți doi șoricei, dar diferiți!

– aceeași cremă de brânză cu smântînă

– două felii din piept de pui afumat în casă (că-i mai sigur)

– două boabe de piper pentru ochi

– o mingiuță din cașcaval cu care se presupune că se joacă minunatele viețuitoare

– două fire de verdeață pentru lăbuțe

-două bucățele de ardei roșu pentru codițe

Exemplul 3: Sandviș-hater-ul. Colegul de clasă al celui mai mare dintre copii nu mănâncă sandvișuri. A fost învățat că asta nu e mâncare serioasă pentru că e doar o felie de ceva între două felii de pâine. Nu m-am decis să-i schimb copilului concepțiile culinare, dar nici să gătesc ceva special pentru Înălțimea lui (că deja are 1.60 în clasa a V-a). Așa că am ales să-l conving că sandvișul e mai mult decât „ceva între două felii de pâine”:

20141019_130721

Aproape un bolid cu care să facă niște curse zdravene prin farfurie.

– stratul nelipsit de cremă de brânză natur

– o felie de bacon homemade

– o felie de roșie

– două scobitori

– patru felii de cârnăcior drept roți

– o măslină neagră pe post de cap (trebuie să fie și un pilot în mașină).

Exemplul 4:  Gurmandul! Copilul de la scara A, durduliu și roșu în obraji, e poreclit Domnul Papă-Tot. De câte ori îți iese în față, mănâncă sau ronțăie câte ceva. Buzunarele lui sunt pline de ambalaje de tot felul, iar bluza e plină de firmituri. Pentru el trebuie ceva consistent, indiferent de aspectul estetic!

20141019_123710

– nelipsita cremă de brânză (nu e mofturos, poate fi și cu usturoi chiar)

– o felie groasă de cașcaval

– un șnițel de pui îmbrăcat în pesmet.

Ceilalți copii nu au preferințe, dar dacă tot au avut ceilalți regim special, au fost desfătați cu alte „modele”:

Iar pentru adulți e un singur tip: sandvișul funcțional! Asta înseamnă că este pentru nepretențioși și

– se face repede

– din ce ai prin casă sau din ce ai putea găsi repede prin vecini

– este gustos

– merge bine cu paharele de vin de pe masă.

Prin urmare, pentru domni:

– stratul nelipsit din cremă de brânză natur

– un cârnăcior afumat tot homemade

– feliuțe de castraveți murați

– trei fâșii de cașcaval Delaco

Iar pentru doamne:

– aceeași cremă de brânză, dar cu smântână,

– o felie de bacon și una de piept de pui afumat (evident, ambele homemade)

– o felie de roșie

– verdeață.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Această postare participă la SuperBlog 2014 și e un fel de…guest post, prin bunăvoința vecinei de la parter, care a pus la dispoziție și imaginile. :mrgreen:

 

Comentator Amator

„Viata nu are subtitrare, ori o intelegi, ori nu…” – Wolf Wildfire

Madmoiselle Sarcastique

Un suflet singur trăiește bucuriile pe jumătate, iar durerile dublu!

Paul's Blog

Beatus homo qui invenit sapientiam

SunLog

blog de informaţii şi diverse alte chestii

HopeLess

Scrisul face parte din mine, din viață... ca de altfel, arta în toate formele ei!

Kaysha

Catch me on the web!

Roxalee's blah blah blog

I was created to create. Please, go deep.

armonie acvatică

scrieri, scrieri...

Anca Balaban Popa Iscu

Viața e atât de frumoasă!

opisicaneagra.ro

Opinii inopinate, frânturi de suflet, poezie și jurnalism online

Illusion's Street

un blog literar de Diana Gole

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

Nina Docea

de Mădălina Rodocea

DozaDePoezie

"Viaţa este în altă parte" - Milan Kundera

Joramotive de sărit obstacole

echitaţie în aburi de lapte