Blog neinspirațional

…despre lupta cu morile de vânt

Arhive etichete: advertoriale

Bani albi pentru zile negre

Dacă întrebi oamenii ce dorințe și-ar irosi pe spinarea minunatului peștișor auriu (dacă l-ar prinde!), majoritatea covârșitoare ar răspunde: „Să avem bani”. Câți? „Mulți! Cât să nu mai ducem lipsă niciodată!” Ei, aș! Ce este mai palpitant și mai generator de adrenalină, dacă nu alergătura veșnică după o sumă de bani, mai mare sau mai mică, pentru a rezolva urgent o problemă?

Cui nu i s-a întâmplat să aibă nevoie de un împrumut rapid, așa ca între salarii? Te-ai trezit cu o recomandare medicală peste noapte, dar nu mai ai șanse la „compensate”. Vrea copilul să meargă în tabără și e musai să dai avansul în două zile. Sunt reduceri pe vreun site de haine „de firmă” și nu vrei să ratezi geaca aia de piele! De câte ori nu apare vreo situație numai bună de stricat Zenul, când ai da orice să te fi măritat din interes sau măcar să fi avut vreo mătușă prin Americi.

Și-atunci…unde să te duci? La rude sau la prieteni? Să strici bunătate de relație pentru niște gologani? La bancă? Doamne ferește! Dobânzi care se schimbă peste noapte, scrisul mic de pe contract pe care nici nu vezi să-l citești, darămite să-l și înțelegi! Dacă s-ar putea un credit nebancar!

Cel mai bine ți-ar prinde să nu ai nevoie de astfel de bătăi de cap. Dar parcă viața asta e croită după cum vrem noi?

Când ți se strică pompa de benzină

Mașina e un „must-have” al vremurilor moderne, indiferent unde locuiești și cu ce te ocupi. Asta pentru că Cineva a setat viața pe un cronometru care se mișcă al naibii de repede. Însă tot Cineva a uitat să inventeze și clonarea sau măcar teleportarea, ca să rezolvi toate lucrurile la momentul lor.

Dar ce faci când mașina nu-ți pornește dis-de-dimineață, iar tu vrei să ajungi la timp la școală și, dacă nu ceri prea mult, să ratezi traficul infernal de pe traseu? Epuizezi sfinții de coborât de prin ceruri, rămâi fără combinații de înjurături neaoșe, te rogi aproape în genunchi de motor să mai zvâcnească o dată la cheia următoare…

Și apoi vine dignosticul mecanicului: „Mortua est!”

Ce are?

Pompa de benzină.

Cât face?

Mai o garnitură, mai o șaibă, mai o manoperă… Suma era de nepronunțat și, mai ales, de neprocurat!

„Adesea constați că banii…costă prea mult” (R. W. Emerson)

Ce-i de făcut? Facem consiliu de familie. Spargem pușculițe, scotocim prin buzunare, umblăm la banii puși deoparte pentru nesperata vacanță. Și tot ar mai lipsi vreo 500 de lei! Și pe ăștia de unde să-i mai iau „ca să nu cer împrumut/la vecina mea furnică”.

Consiliul de familie trece la etapa de brainstorming rapid la fața locului, că nu prea e timp de pierdut. Variante?

1. Să facem un CAR! Serios? Cât timp îți ia să faci hârtiile? Să duci adeverințe, să intri în baza de date, să obții aprobarea. Ca să nu mai spun de dobândă! Ultima dată (acum niște ani buni) m-a cam usturat când a fost de înapoiat. Răspuns negativ!

2. Să ducem la amanet! Zău? Și cam ce anume? Argintăria de la nuntă? N-avem! Inelul de logodnă? Nici vorbă! Și apoi, eu nu am încredere deloc în varianta asta!

3. „Lasă, mami, că mă fac eu youtuber cu mii de followeri și am să câștig bani!” Mda… sună bine și legal! La un calcul mic, am mai avea de așteptat niște ani până să se materializeze varianta asta. Deocamdată suntem tot de unde am plecat.

4. Ce ne mai pricepem să facem? O meditație pentru examene, o traducere, servicii de tehnoredactare, o campanie de advertoriale? Nu sunt idei rele deloc și am decis să le luăm în calcul. Dar pompa de benzină nu mai are răbdare până ne punem noi pe picioare. În două zile, mort-copt, banii trebuie să fie pe card, ca să efectuăm plata, așadar e nevoie de un credit urgent!

 

De unde mai iei 500 de lei?

 

Unde te duci când ai nevoie de răspunsuri? Nenea Google e foarte generos:

Afli că e ușor să iei un credit online. Fără bătaie de cap și în timp record.

Telecredit.ro_credit_rapid

Deodată, tunelul are o luminiță la capăt! Citim mai departe, ca să fim siguri că nu e vreo șmecherie la mijloc. Și descoperim că este modalitatea cea mai eficientă de a obține un împrumut online urgent, cu banii virați direct în contul bancar.

  • Nu te duci tu nicăieri, nu stai la coadă, nu aștepți să stai de vorbă cu unul sau cu altul. Bilă albă!
  • Faci un cont în cinci minute de pe tabletă sau telefon. Bilă albă din nou!
  • O copie de buletin este suficientă pentru suma cerută, plus un Acord semnat. Bilele albe se adună!
  • Nu există intermediari sau brokeri și nici comisioane ascunse. Alte bile albe!
  • Ai parte de un credit fără garanții!
  • Banii ajung în aceeași zi. (Nu mai am loc de bile albe!)
  • Nu trebuie să stau la rând pentru returnarea împrumutului. Intră salariul în cont, Telecredit își trage suma datorată cu dobânda, direct din cont, prin debitarea cardului.

telecredit_credit_rapid_online.jpg

Evrika! Să vină pompa de benzină, zic!

Între timp, iau în calcul serios opțiunile de suplimentare a venitului, că sigur mai apare vreo situație-surpriză!

……………………………………………………….

Episodul cu pompa de benzină e real, parole d’honneur! Iar soluțiile propuse de Telecredit.ro pentru proba cu numărul 11 a SuperBlogului 2017 sunt demne de luat în seamă.

logo_telecredit_slogan_mic

 

 

Cum să (re)faci o grădină cu mâna ta

Motto:
De-aș avea grădina mea
scule noi mi-aș cumpăra.
Eu n-ascult de orbi și surzi,
ci m-aș duce la GTools!

Cine nu visează la o casă minunată, la oaza de liniște în mijlocul naturii, la o grădină fermecată cu mult verde! Visăm, e drept, doar că dacă stăm așa cu ochii la soare visând „în gol”, tot ce e posibil să treacă visul pe lână noi. Sau noi pe lângă vis.
Da, și eu mi-am dorit, la un moment dat, o casă. Mi-am imaginat-o în cele mai mici detalii, de la aleea care unește poarta cu intrarea casei, pavată cu pietriș și flancată de flori, până la gardul viu din jurul casei, la gazonul impecabil sau la foișorul care tronează în spatele curții. N-a fost să fie (încă!). Ne-am mutat tot la bloc, doar că am reușit să evităm asfaltul înfierbântat al marelui oraș. Pe vârful dealului e ca la țară. Aer curat, verdeață cât cuprinde și spațiu cât să simți libertatea. Ca să fie norocul complet, hop și oameni inimoși cu dorința de a face locul să arate de să-ți fie mai mare dragul!
Tata spune mereu că dacă vrei să iasă un lucru ca lumea, trebuie musai să-l faci cu mâna ta! Ca să fie sigur că nu uităm sfatul, a ținut mult să ne insufle faptul că trebuie să știm a face de toate. Ei, acum..chiar de toate??? Nu m-am văzut nicicând amenajând spațiul verde din fața blocului. Eu nu, dar consortul da! Și cum s-au găsit repede susținători ai ideii, după principiul „vecini din (aproape) toate scările, uniți-vă!”, iată atmosfera de lucru:
20151005_174815

Om cu om, și mic și mare
au pus de-o amenajare!

Întâi au pus mână de la mână, de și-au cumpărat tot felul de scule electrice. Asta după ce vreo două veri au făcut cu rândul la cositul ierbii, prin metoda tradițională: cu coasa lui nea Iordache! Până le-au tremurat genunchii și au rămas cu legănatul ca gest reflex. Suficient motiv să se reorganizeze și să cumpere o coasă cu motor.
EM2651UH-570x310

În rate, firește, că e mai rentabil. Și așa am scăpat, mai întâi de bălăriile care împânziseră tot spațiul verde de jur împrejurul celor trei blocuri. Și pentru că le-a plăcut cum a ieșit, nu s-au oprit aici. Au făcut rost de o drujbă, numai bună de retezat un trunchi vechi de copac, să facă loc de șezătoare sub celebrul, de acum, nuc.

Partea a doua: locul de joacă. Au adus pământ și nisip și au copertat tot terenul, după care l-au udat și au semănat gazon nou. L-au păzit de cai rătăciți, de copii zburdalnici și de ciori enervante care se repezeau la mâncat semințele, gratis. Pe margine, au plantat 88 de arbori de tuia. Frumoși și eleganți. Au recondiționat băncile și foișorul și au format câteva alei noi betonate. Iar acum, fața blocului arată așa:

20151031_084920

Firele de gazon cresc timid, dar trag nădejde că dacă nu le-au răpus ciorile, până la primăvară s-or îndesi.

Băieții veseli nu s-au liniștit încă! O grădină, chiar și la comun, trebuie îngrijită permanent. Prin urmare, s-a întrunit „Sfatul popular” și s-a decis: mai trebuie făcute câteva achiziții…electrice. Evident, muierile au exclamat ironice:

Gee! Tools? Again?

De fapt, n-au zis chiar rău! GTools e o sugestie numai bună. E drept că nu rentează să mergi chiar până la București, chiar dacă showroom-ul lor ar fi o șansă bună pentru băieți să evalueze „tactil” produsele. S-ar pierde pe acolo, cu siguranță, și în loc să vină acasă doar cu mașina electrică de tuns iarba sau gazonul, ne-am trezi și cu alte accesorii, scule sau mașini electrice. De fapt, și așa au dezvoltat o pasiune, se pare, pentru astfel de accesorii! Și cum site-ul are o ofertă mai mult decât variată, e foarte posibil ca spațiul de depozitare al cartierului să devină neîncăpător.

Una peste alta, toată lumea (chiar și cârcotașii) e mulțumită de ceea ce a ieșit. Ceea ce însemnă că e adevărat:

download

………………………………………………………………………………………………………

Provocare posibilă cu puțin „ajutor”, totuși, de la GTools.ro, pentru a trece cu bine de proba meșterului priceput, din concursul SuperBlog 2015.

Gtools_mic-300x240

Cu privirea prin Okian-ul fermecat!

Fata avea un ochean fermecat. Și când se uita prin el, lumea arăta altfel de cum o vedeau oamenii obișnuiți. Dovlecii erau calești, șoarecii – telegari, iar visele nu mai păreau deloc imposibile.

Cine nu are un ochean fermecat, să caute! Nici nu trebuie să meargă prea departe: o aruncătură de băț un click distanță și intri într-o (altă) lume, cea a cărților.

Nu mai (prea) citim. Se spune că regele Timp a pierdut bătălia cu tehnologia și oamenilor li s-a pus un văl pe ochi, astfel încât să-și îndrepte privirea spre alte atracții, lăsând cărțile să geamă sub maldărele de lucruri ce le acoperă. Totuși…a citi o carte e ca un ritual străvechi: o ceașcă de cafea sau un pahar cu vin, o pătură caldă sau, dimpotrivă, un șezlong așezat sub umbra nucului și cartea preferată, cu filele albe sau îngălbenite. Să simți mirosul de cerneală sau să desfaci paginile lipite încă, să stai cu răsuflarea la gură până parcurgi capitole spre final, să o închizi apoi, și odată cu ea și ochii, ca să poți duce mai departe firul poveștii în visurile tale.

Am primit o carte.

20150519_162347

Nu știam nimic despre existența ei și nici despre „furnizor”. Dar am primit-o cu aceeași bucurie pe care o aveam încă din copilărie, la vederea oricărei cărți noi. Și am promis că o voi citi și voi spune ceva despre ea, la momentul potrivit. Până atunci, însă, am tras cu privirea prin Okianul fermecat! 😉 să văd ce alte lucruri se mai află dincolo. Și am descoperit

  • că este „a world of knowledge”
  • că este loc pentru „lecturi cool pentru o vară hot (până la -66%)”
  • că limba engleză este la ea acasă
  • că sunt promovate cărți ale unor edituri celebre
  • că e plin de reduceri
  • că pot să comand cu extra 40% discount odată ce am devenit abonat.

Eu zic să aruncați o privire și voi!

Să aveți o vară frumoasă, răcoroasă și relaxantă!

🙂

Cum să faci rost de o zână bună

A fost odată ca niciodată…

Ah, nu! Asta este o poveste. Poveștile nu mai sunt credibile în secolul al XXI-lea! Cel puțin nu aceasta.

Totuși, se mai strecoară din când în când câte o Cenușăreasă și în viața reală. Se trezește de dimineață își suflecă mânecile și se apucă de treabă. Mai întâi pregătește familia pentru noua zi, apoi mergea ea însăși la serviciu – că acum lumea s-a modernizat, iar femeile s-au emancipat. După cele opt ore de muncă (sau mai multe, după caz), se întoarce acasă gata „odihnită”, numai bună de reluat treburile de unde au rămas: spală, calcă, gătește, face teme, se joacă puțin cu copiii…

Dar balul? Dar hainele strălucitoare? Dar pantofii argintii? A, nu! Acestea au rămas în poveste! Nu e nici timp, nu sunt nici resurse suficiente de cele mai multe ori.

Noroc, totuși, că zânele bune nu au dispărut. E drept, stau pitite și nu sunt foarte încrezătoare în Cenușăresele moderne. Uite că eu am dat peste ele! O întâlnire cu zâne bune și prințese zurlii, care mai de care cu sufletul mai mare! Și am aflat eu acolo că dacă am făcut fapte suficient de bune, dacă n-am încălcat codul Cenușăreselor și legile zânelor, pot să primesc un dar! Un dar? Nu! Trei daruri!

#Zâna bună 1 – Elmiplant 

Pentru că o Cenușăreasă, fie ea și modernă, trebuie să fie frumoasă. Iar frumusețea, în starea ei pură, vine din natură.

– Care ți-e dorința?

– Aș vrea să mă simt…so alive! Plină de energie, cu o piele fină, mătăsoasă și parfumată, așa, ca a prințeselor din poveste. Și dacă s-ar putea, să dispară oboseala de pe chip și să rămână strălucitor. 

Când îți pui o dorință și te afli în imediata apropiere a unei baghete fermecate, dorința se împlinește. Totul e să știi ce vrei și, mai ales, ce ți se potrivește. Prin urmare, zâna Elmiplant m-a cadorisit cu un produs pentru ten și unul pentru corp.

20150519_161927

# Zâna bună 2 – Triodeluxe

Prințesele din povești sunt vestite pentru părul lor, fie că e vorba despre cosițe blonde sau plete negre ca abanosul. Bine, prințesele moderne, mai trișează uneori și schimbă culoarea părului după starea de spirit sau ultima modă. Indiferent de situație, toate vrem un păr sănătos și strălucitor.

– Aplică loțiunea asta magică de fiecare dată când îți speli părul, zice Zâna, și va fi ca un scut care ți-l va proteja întreaga zi. „Părul va străluci, culoarea se va menține mai mult timp”.

Dar zânele bune au o slăbiciune pentru cifra 3. Așa că Zâna Triodeluxe a pus trei daruri în coșul ei: tratamentul fermecat, un șampon cu keratină pentru noaptea balului și o cremă de mâini.

20150519_165223

# Zâna bună 3 – Famous Luxury Perfumes

Când te simți bine în pielea ta, când ești gata să ieși pe ușă spre evenimentul important, e musai să existe și elementul esențial care să te definească. The final touch!  Zâna numărul 3 mi-a întins câteva sticluțe parfumate și m-a lăsat să-mi aleg. După gust. Sau…după miros, mai bine. 😉 This is my Desire!

20150519_164922

Sunt tot eu. Aceeași Cenușăreasă modernă, prea ocupată pentru baluri și prea lipită de grijile cotidiene. Dar uite că poți visa frumos, poți să-ți dorești ca lucrurile să se întâmple pentru că, uneori, zânele bune apar de unde nu te aștepți.

……………………………………………………………………………………………….

Produsele prezentate mai sus sunt cadourile primite de la sponsori la cel de al doilea blogmeet de la Bacău. Am creat o ocazie nouă să le mulțumesc! 🙂

Everything … 4 MyCar

Are 6 ani în mai.

A venit la momentul oportun. A fost alegerea noastră. Am căutat, am așteptat și când am văzut-o în poze, ne-am înțeles amândoi din priviri: pe ea o voiam! Am îngrijit-o, am iubit-o, am plimbat-o – sau, de fapt, ea ne-a plimbat pe noi, la drept vorbind. Spre cele mai frumoase locuri, cu cele mai dragi persoane…

Și într-o zi ceva nu a mai mers. De aia am dus-o la diagnosticat.

sliderimg3

Primim „vestea” cu resemnare:

– Vă costă 1000 de lei. Piesele doar.

„Decât” 1000 de lei. Mai pui manopera 350 – că ne cunoaștem și e gata un salariu. „Famelie mare, remunerație…după buget”, vorba lu’ Ghiță Pristanda. Calculez, adun, scad, împart, dar rezultatul dă cu virgulă. Când e vorba de bani, omul este disperat să economisească oricât. Mi-am zis că poate găsesc o soluție pe net. Și tastez: Piese Auto Online. Rezultatul mă aștepta chiar pe prima pagină.

luk

Piese originale, prețuri bunicele, calitate maximă! Simplu de comandat cu formularul special de pe site, iar livrarea se face în timp util.

„Cei mai mulți oameni sunt înnebuniți după mașini. Intră in panică dacă găsesc o mică zgârietură pe capotă și vorbesc întotdeauna despre câte mile au făcut cu un galon de benzină” – J. D. Salinger

Am făcut mii de kilometri cu ea și de fiecare dată am ajuns cu bine la destinație. Nu știu alții cum sunt, dar îmi iubesc mașina și aș face …everything 4MyCar… so we can just hit the road 🙂

Capitolul XII. La ceas de seară…așternuturi

Îl frământa de câteva săptămâni bune ideea unei rupturi definitive. Cu gândul alesese deja, iar sufletul nu părea să se opună. Era cel mai bine, o știa și el de multă vreme, iar ea…ea îi repetase asta obsesiv tot timpul cât el încercase să nege cu vehemență acest lucru.

Nu-i va spune. Ar fi însemnat să recunoască în fața ei că avusese dreptate tot acest timp, ceea ce nu se potrivea cu dimensiunile orgoliului lui.  Își calculase ieșirea fără prea mult zgomot, discret. Refuza să se gândească la ceea ce va face ea după aceea, pentru că îi era teamă că ar putea să-l facă să se răzgândească. Nu cu rugăminți și lacrimi – ea nu fusese niciodată sclava sentimentalismelor ieftine – ci tocmai cu tăcerea aceea care urla mai puternic decât orice cuvânt pe care i l-ar fi putut spune. Era ceva la ea care încă îl făcea să tresară, deși își repetase în ultima vreme că nu mai este vorba de iubire. Voia să se convingă mai întâi pe el însuși de asta. De aceea, trebuia să iasă din scenă elegant, fără să întoarcă privirea.

Pregătea acum ultima lor întâlnire. În fața lui erau cele două lenjerii de pat pe care le alesese cu grijă pentru că știa cât de atentă era ea la detalii.

„Roșu…de data aceasta va fi roșu”, și-a spus.

11111

Pe cea de a doua (pe care o primise ca parte din promoție) o împachetă frumos. Avea să i-o trimită mai târziu cadou printr-un curier, fără ca ea să știe că e de la el. Cu siguranță ar fi interpretat gestul lui ca pe o sfidare, ca și cum i-ar fi călcat în picioare sentimentele.

Pregătise camera cum numai el știa să o facă. În semi-obscuritate, cu un parfum discret, cu vaza în care trona trandafirul roșu…Ceva nu părea în regulă totuși. Simțea că e falsitate în toate pregătirile astea. Nu voia să fie acolo, nu voia nici măcar să o vadă. Nu voia să se transforme într-o stană de piatră când va auzi bătaia în ușă sau când îi va vedea ochii.

Draga mea dragă…

De ce-urile nu-și au rostul aici și acum. Sunt lucruri care e bine să rămână nespuse… Am îngropat povestea noastră atât de adânc încât nu am mai lăsat niciun cuvânt liber care să o poată trăda, scoțând-o vreodată de acolo.  

Tocmai de aceea, nu voi putea fi astăzi aici, lângă tine, la ultima noastră întâlnire… 

Vei înțelege, știu asta…

Iar pe pagina albă îi puse pandantivul din aur…

Închise ușa în urma lui fără să o încuie și plecă fără să se uite în urmă…

Comentator Amator

„Viata nu are subtitrare, ori o intelegi, ori nu…” – Wolf Wildfire

Madmoiselle Sarcastique

Un suflet singur trăiește bucuriile pe jumătate, iar durerile dublu!

Paul's Blog

Beatus homo qui invenit sapientiam

SunLog

blog de informaţii şi diverse alte chestii

HopeLess

Scrisul face parte din mine, din viață... ca de altfel, arta în toate formele ei!

Kaysha

Catch me on the web!

Roxalee's blah blah blog

I was created to create. Please, go deep.

armonie acvatică

scrieri, scrieri...

Anca Balaban Popa Iscu

Viața e atât de frumoasă!

opisicaneagra.ro

Opinii inopinate, frânturi de suflet, poezie și jurnalism online

Illusion's Street

un blog literar de Diana Gole

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

Nina Docea

de Mădălina Rodocea

DozaDePoezie

"Viaţa este în altă parte" - Milan Kundera

Joramotive de sărit obstacole

echitaţie în aburi de lapte