Citatul de duminică (40) – Despre visuri

„Live Your Dreams and Never Give Up!”

Gabi Shull

Cei mai mulți dintre noi își construiesc visuri. Care mai de care mai mărețe, mai extravagante, „mai” imposibile. Câți reușim să le ducem până la capăt? Câte dintre aceste visuri nu se sting înainte de a li se fi desenat măcar un plan de îndeplinire? Cum se ajunge aici? Adesea dăm vina pe timpul care nu mai ajunge și pentru „prostii”. Apoi, odată ce ajungem la vârsta înțeleaptă (?!) a maturității, le considerăm „nepotrivite”: Eh, un moft al tinereții! Cea mai nedreaptă situație este aceea când pur și simplu le…uităm! Așa cum uiți o umbrelă în autobuz când se oprește ploaia. Sau când uiți să uzi floarea din fereastră, pentru că e ascunsă după perdea.

Și uite, pentru noi, uitucii, o lecție de viață:

Poveștile despre cancer sunt întotdeauna dureroase. Chiar și atunci când este vorba despre cineva care a învins boala. Mai întâi, pentru că nimeni nu poate înțelege sau estima suferința teribilă a celui care luptă cu asta și apoi pentru că persoana în cauză trebuie să trăiască mereu cu „securea deasupra capului”. Nu știe dacă a tras sau nu cartea câștigătoare, nu știe cât nisip i-a rămas în clepsidră și nici câtă răbdare vor mai avea mintea și corpul ca să ducă această bătălie nesfârșită. Și uite că tocmai acești Oameni sunt cei mai în măsură să ne dea lecții despre cum se trăiește o viață, despre cum se urmează un vis. În ciuda tuturor obstacolelor din calea ta.

Never give up!

Da, mi-ar cam fi rușine să renunț! Când am tot timpul din lume la dispoziție (sau măcar fără ceasul sâcâitor ticăindu-mi la ureche a grabă!), când am toate resursele fizice și mentale, când orice renunțare ar fi semn clar de superficialitate. Ar trebui să stăm o secundă cu capul în mâini și să ne întrebăm: Care ar fi motivul meu să renunț? Și apoi să medităm dacă este un motiv real sau doar o scuză.

Tu? Care este motivul pentru care tu ai renunțat la visul tău?