Blog neinspirațional

…despre lupta cu morile de vânt

Arhive lunare: februarie 2016

Profi Smile – Ce ne învață experiența despre un centru de îngrijire dentară?

Centrul de îngrijire dentară Profi Smile este exact ceea ce promovează: a Profi team that brings back your smile! 🙂 Iar Rudia nu spune asta pentru că ar fi auzit prin vecini sau pentru că ar fi fost plătită să o facă! Ci pentru că experiența personală este întotdeauna cea mai bună recomandare.

De când am intrat în grupul bloggerițelor de Bacău, am avut parte numai de lucruri frumoase:

  • întâlniri cu lecții de viață sau de stil sau de sănătate sau de beauty;
  • discuții constructive;
  • câteva prietene minunate;
  • am descoperit lucruri despre mine și despre alții;
  • cadouri minunate de la sponsori sau de la noile mele prietene;
  • experiențe de viață.

Întâlnirea cu dr. Alexandra Roșu a fost o astfel de experiență de viață. O femeie frumoasă și inteligentă care pune preț foarte mare pe ceea ce înseamnă profesionalism și pe propria imagine. Foarte serioasă atunci când vine vorba despre igiena dentară, dar cu zâmbetul pe buze pentru a oferi confort pacenților ei. Seminarul a fost extrem de util și ne-a insuflat încredere în ceea ce fae echipa Profi Smile.

A urmat episodul al doilea: testează pe pielea ta.

Cea de a patra întâlnire a bloggerițelor din Bacău, care a avut loc în decembrie, mi-a adus, printre altele, un voucher cadou:

Profi Smile voucherAșa că pe 8 februarie m-am înfățișat la cabinet, destul de emoționată.

Ce s-a întâmplat la centrul de îngrijire dentară Profi Smile?

discuții prealabile despre ultimele controale și acțiuni;

– discuții despre stilul de viață : cafea, tigări, ceai, obiceiuri culinare;

consultație detaliată pentru evaluarea eventualelor situații critice;

detartraj ultrasonic -dinții mei sunt sensibili dar au rezistat cu stoicism

periaj profesional – cu tot cu explicații apropo de periaje corecte, de pasta de dinți potrivită și ața dentară.

– cu ajutorul mini-camerei s-au dezvăluit și problemele care necesită tratament și am primit sugestii despre care ar fi prioritătile cu tot cu costuri estimative.

12714311_1128002680573186_1242648793_n

fluorizare

Câteva lucruri numai bune de știut:

  • – ceaiul îngălbenește la fel de tare precum cafeaua; este recomandat ceaiul alb;
  • – morcovul curăță cel mai bine dantura în mod natural;
  • – se recomandă pastele de dinți profesionale, cum e Paradontax și mai puțin cele cosmetice;
  • – atenție în alegerea periuței de dinți – de preferat soft spre mediu –  care trebuie obligatoriu schimbată la 3 luni;
  • – control obligatoriu la 6 luni;
  • – igienizare la 6 luni;
  • – a se consuma fructe multe, îndeosebi mere;
  • – dacă mâncăm ciocolată, spălarea dinților e recomandă înainte, pentru a oferi o protecție minimă.

Urmează și alt proiecte interesante cu Centrul de îngrijire dentară Profi Smile. Până atunci, însă, n-ar strica să profitați de supriza de mărțișor:

În perioada 1-8 martie, Centrul de Îngrijire Dentară Profi Smile, oferă tradiţionalul pachet cadou, de mărţişor, dedicat doamnelor şi domnisoarelor. Pachetul GRATUIT constă în consultaţie, plan de tratament şi igienizare orală completă! Oferta este valabilă în limita locurilor disponibile. Pentru programări, apelaţi 0745537664

 

Citatul de duminică (38) – Despre greșeală

12403

Creștem cu teama – indusă de cei care ne „educă”- de a nu greși! Tot ceea ce facem trebuie să fie fără cusur, pentru că, nu-i așa, orice greșeală se…plătește. Dacă nu aici, pe lumea cealaltă. Și iată cum se inserează în mințile fragede teama de tot ceea ce presupune viața de apoi. Unde totul se contabilizează, până în cele mai mici detalii și unde nimic nu rămâne „fără răsplată”.

Să nu cumva să greșești! Ai auzit asta frecvent, nu-i așa? Să nu greșești când îți faci temele, nici când dai un test la școală. Să nu greșești față de părinți sau de rude. Să nu greșești când alegi un drum sau când decizi care îți va fiperechea. Să nu greșești când îți educi propriul copil sau când vei avea șansa de a o lua de la capăt, cu nepoții tăi. Și tot așa…

Totuși, or fi având și greșelile un rost pe lumea asta! Nu știu dacă au „ceva sacru în ele”, dar cu siguranță fac parte din acel „rău necesar”. Cred că greșelile reprezintă cea mai elocventă lecție de viață. E drept, cel mai bine e să te ferești de ele, pentru că până la „viața de apoi” e posibil să ți se întoarcă însutit chiar aici, în existența ta imediată. Cert este, însă, că nu le poți ocoli, oricât de mult îți dorești să ai un drum fără cusur, iar unul dintre motive este acela că uneori nu îți dai seama că ai greșit decât undeva pe la sfârșit. Regretele sunt inutile. De aemenea, și încercarea de a le corecta. Cel mai bine ste să le asimilăm, să ni e asumăm și să le transformăm în semnale luminoase pentru întreaga existență de acum înainte.

Totul este să nu greșești față de tine însuți/însăți: să nu-ți neglijezi instinctele, să nu-ți negi dorințele, să nu-ți abandonezi visele. Chiar daca esle înseamnă un capriciu al momentului. Nu poți ști niciodată „cum ar fi fost dacă…”.

Citatul de duminică (37) – Despre cancer

“You can see a person’s whole life in the cancer they get.”
Haruki Murakami –  Blind Willow, Sleeping Woman

Mă plâng mereu. Mă plâng, cel mai adesea, că nu-mi ajunge timpul. Sau că aș vrea să mi-l folosesc egoist, numai pentru mine. Și apoi mi-aduc aminte de bolnavii de cancer, cărora nu le ajunge timpul să respire, să râdă, să facă nefăcute, să cânte, să dansze, să iubească. Și atunci mi e pare că sunt cea mai norocoasă și că am cea mai frumoasă viața din lume, pentru că nu se aude atât de țipător ticăitul ceasului meu.

Cancerul m-a obsedat de când am aflat că a cucerit din ce în ce mai mult teren. Este cea mai perfidă boală care te pândește tăcută și până apunci să tragi clopotele a alarmă, îți întoarce spatele rânjind: și-a luat deja prada. Apoi se așază în jilțu-i aurit și urmărește agonia, bucurându-se de fiecare oftat pe care-l smulge, de fiecare lacrimă, de fiecare blestem aruncat cu obidă.

Uneori mi-e frică să mă uit în jurul meu. În fiecare zi se ivește câte un caz, încât te gândești fără să vrei aproape cât timp îi va lua să ajungă la toată lumea. Cancerul nu alege: celebri sau anonimi, săraci sau bogați, copii sau oameni în toată firea, fericiți sau nefericiți, credincioși sau atei. Și mă scutur înfricoșată, aducându-mi aminte că trebuie SĂ TRĂIESC intens și frumos fiecare clipă a existenței, să strâng în brațe oamenii dragi și să las deoparte tot ceea ce nu este important. În același timp, înțeleg că trebuie să-mi iubesc mai mult trupul și să nu-l pregătesc eu însămi ca jertfă pentru molima secolului. Să citesc, să mă feresc, să învăț, să nu risc. Am dat peste 10 reguli de aur pentru o viață sănătoasă, reguli formulate de un om care crede că nu există nimic fără credința în Dumnezeu, deși el a îmbrățișat calea științei. Și constat că e adevărată vorba aceea: „Spune-mi ce mănânci ca să-ți spun de ce boală suferi”.

Cel mai greu, însă, este să lupți cu tine însuți/însăți, mai ales când vine vorba de mâncare, pentru că și aceasta este una dintre formele de dependență. Cum să faci să reunți la atâtea alimente nocive, dar care sunt al naibii de bune? Poate o vizită la un spital de oncologie ar putea fi leacul… Sau poate poveștile suferinzilor. Sau autocontrolul. Sau dorința de a trăi mult și bine.

Citatul de duminică (36) – Despre minciună și mincinoși

images (4)

Mărturisesc că nu am știut asupra cărui citat să mă opresc pentru a ilustra cel mai bine ideea de astăzi.

De când începem să mințim?

Mă tot întreb pe unde ne pierdem oare naivitatea aceea cu care copilul strigă cât îl țin puterile că „împăratul e gol? Și mă gândesc cât de firesc îți aruncă o vorbă cu cea mai mare sinceritate: „nu-ți stă bine cu rochia asta” sau „de ce te-ai machiat așa? arăți îngrozitor!” Să nu ziceți că nu ați pățit-o!

Probabil că atunci când vine vremea să se îndeletnicească cu furatul cireșelor sau cu mersul la scăldat, încep a le trece prin minte și primele minciuni. Nu de alta, dar trebuie să-și scape cumva pielea, nu? Apoi spun că nu îi mai doare burtica, doar ca să nu li se taie rația de ciocolată, dar, ciudat, folosesc aceeași scuză când trebuie să se treazească dimineața ca să meargă la școală.

Timpul trece. Tânărul va trebui să o scoată în oraș. Nu-i surâde deloc locul pe care l-a ales ea pentru întâlnire, dar îi zâmbește fermecător și acceptă de dragul ei (sau ca să nu strice seara de tot). Pe când ea, devine palidă când deschide cutiuța cu inelul de logodnă. Nu e piatra pe care și-o dorește, dar îi mulțumește și schițează un zâmbet ca să nu-l supere (sau în speranța că mai târziu îl va primi și pe cel pe care și-l dorește).

Unde vreau să ajung? Cu toții mințim! Nu cred că există cineva care să spună că nu a făcut-o vreodată! Explicația? Variază în funcție de fiecare: nu vrei să superi sau să jignești, nu ești suficient de puternic să îți asumi consecințele adevărului rostit, nu vrei să provoci o catastrofă sau poate vrei să scapi de o situație neplăcută. Există scuze pentru minciună? Probabil că unii ar putea să găsească. Eu însămi am găsit la un moment dat, dar asta nu mi-a oferit liniște, ba dimpotrivă. Pentru că, într-adevăr minciuna are picioare scurte. Așa că o prinde sigur cineva din urmă.

As9

Nu știu ce spune psihologia mincinosului, dar cu siguranță există cazuri care devin patologice. Oameni care ajung să creadă în propria minciună atât de mult, încât își construiesc o lume întreagă în jurul ei și vor încerca să te atragă acolo. De ce te-ai refugia din calea adevărului? De ce este prea greu de acceptat adevărul? De ce să preferi o existență falsă, perpetuând la infinit o stare de lucruri? Unii o fac poate din cauza singurătății, alții poate suferă de vreo boală sau poate li se pare prea dureroasă lumea în care trăiesc. Dar sunt suficienți care vor să-și creeze o imagine falsă în fața celorlalți sau, și mai rău, ascund răutăți.

Totuși, consider că este un efort imens să găsești minciuna potrivită, dar mai ales, să o brodești în așa fel încât să țină. Iar apoi să poți lega detalii infinite, menite să o facă atât de reală, încât nici tu să nu o mai deosebești de realitate. Ce te faci însă, când uiți ce ai mințit? Sau cum dai cu ochii de „victimele” păcălelii tale atunci când aceștia descoperă că au fost înșelați?

Citat-Tudor-Musatescu

Anticearcăn Neutrogena pentru un ten perfect

Rudia aude de un anticearcăn Neutrogena care cică ar face  minuni. Căci o minune i-ar trebui și ei la programul cu care se luptă în fiecare zi: trezitul cu noaptea-n cap, la puțin timp după ce a reușit să se adune și să găsească drumul spre pat, mulțimea de treburi de făcut din zori și până la apus, plus ochii lipiți de monitorul laptopului personal. Rezultatul: pungile de sub ochi aduc aminte de un actor celebru:

Fiecare femeie care se respectă, iese din casă numai după ce s-a asigurat că oglinda reflectă imaginea pe care ea vrea să o afișeze în public. Și de câte ori nu pierde femeia timp prețios încercând să mascheze imperfecțiunile tenului, astfel încât să rămână strălucitoare și atrăgătoare! Rudia a studiat cu atenție pungile de sub ochi și s-a declarat nemulțumită. Și-a zis că mai bine ar face ceva cu cearcănele alea, că strică frumusețe de chip. Prin urmare, a apelat mai întâi la leacuri băbești:

(sursa foto: Google)

Dar a constatat că durează prea mult și eficiența lor este, adesea îndoielnică (nu știi de unde a fost recoltat castravetele sau dacă frunzele de ceai au fost spălate înainte de a fi puse în săculeț). Noroc că Rudia are prietene! Și din vorbă-n vorbă, prietenele au decretat: „cu un anticearcăn Neutrogena, n-ai cum să dai greș!” Și să încerce, de exemplu, Neutrogena healthy skin brightening eye perfector. „Are antioxidanți și vitamina E, mușețel sălbatic și soia și este extrem de blând cu ochii sensibili”. Acum, e drept că Rudia nu e cea mai pricepută într-ale cosmeticelor. Dar când aude de Neutrogena, îi e clar că trebuie să fie de bine!

Cealaltă problemă care se ridică în acest punct al discuției este de unde să-l cumperi. Acum că știm ce ne trebuie, cum facem rost de el. Rudia ar vrea să nu facă rate (produsele Neutrogena pot fi destul de scumpe), dar să pună mâna neapărat pe un produs original, pentru că, nu-i așa, vrem ce e mai bun pentru pielea noastră. Tot prietenele i-au sărit în ajutor: Magazinul online de produse cosmetice Blacknight.roNumai ce intri pe site și te apucă musai cu leșin. Le-ai vrea pe toate, pentru că sunt produse cosmetice originale la prețuri speciale.

Așa că Rudia tocmai a plasat o comandă pentru un anticearcăn Neutrogena, nuanța Light 10, iar când va intra în posesia minunatului instrument de înfrumusețare, va reveni cu poze la fel de originale!

Screenshot 2016-02-13 22.53.31

 

Profi Smile sau Cum să mergi la un cabinet stomatologic de plăcere

De curând am avut ocazia să merg la Centrul de îngrijire dentară Profi Smile, un  cabinet stomatologic…altfel. Bloggerițele din Bacău au fost invitate la un seminar pe tema îngrijirii și igienei orale, dar am plecat de acolo cu mult mai mult de atât.

O atmosferă caldă și prietenoasă

Vă e teamă sa mergeți la stomatolog? Aveți motive serioase? De genul:

  • mă doare
  • mă sperie aparatul ăla care bâzâie
  • doamna doctor/domnul doctor nu zice nimic
  • nu suport mirosul
  • albul pereților, halatelor, aparatelor mă face să mă simt…la doctor

Știu e înseamnă să-ți fie cumplit de frică de un lucru, încât să te cutremuri numai când auzi despre el. Știu că multă lume a suferit la un moment dat o traumă legată de mersul la dentist și de aceea, fiecare nouă vizită înseamnă retrăirea acelorași sentimente.

Cred că e foarte importantă atmosfera creată, chiar de când intri pe ușa unui cabinet stomatologic.

Nu prea seamănă cu nimic din ceea ce am găsit până acum în vreun astfel de cabinet din Bacău. De la organizare, până la design, culoare sau detalii semnificative. Parcă nu mai pare atât de înspăimântător, nu-i așa? Iar când intri acolo unde se întâmplă totul, ești din nou surprins de inventivitate:

O discuție între prieteni

Convenția a fost să lăsăm formalitățile la o parte. Discuția a fost cu atât mai constructivă cu cât a fost mai liberă. Am pornit de la chestiuni generale, dar am avut ocazia să primim răspunsuri la întrebări personalizate legate de

  • principalele motive pentru care trebuie să mergi la stomatolog o dată la 6 luni
  • cum să-ți îngrijești dantura
  • periajul corect
  • do’s and don’ts – 
  • tehnicile cu care lucrează doamna dr. Roșu Alexandra

O demonstrație cu camera video

Pentru că oamenii trebuie întotdeauna să vadă ca să înțeleagă cel mai bine ce se întâmplă în timpul unei ședințe la un cabinet stomatologic, cea mai bună soluție este camera video. Explicațiile vor fi astfel mult mai clare, odată ce pacientul vizualizează exact care sunt problemele cu care se confruntă și ce opțiuni are. ProfiSmile are un soft care permite elaborarea unui program individualizat de tratament, cu tot cu estimarea costurilor, astfel încât pacientul are posibilitatea să aleagă când dorește să revină și ce tratament preferă în funcție de recomandări și de buget.

20160130_114659

Dar de blog

Au zburat două ore fără să ne dăm seama când! Am fost întâmpinate cu un fresh de mere de Itești – foarte sănătos! Iar la final, am primit câte un dar:

ProfiSmile este un cabinet stomatologic…altfel, așa că astăzi am programare cu zâmbete! Revin!

 

Citatul de dumincă (35) – Despre iubirea de oameni

„…nu poți transforma un om decât iubindu-l...”

Un pictor de icoane

12669698_1110264882347488_3815379178813950143_n

(sursa foto)

Cât de mult ne putem înșela când vine vorba despre oameni! Cât de mult greșim când credem că fericirea constă în alinierea dorințelor celorlalți la ale noastre! Când credem că tiparul ales de noi este cel potrivit. Ajungem, adesea, să fim nemulțumiți de cei care își împletesc existența cu a noastră și să ne dorim cu ardoare să-i schimbăm. „Să-i facem mai buni”, ne spunem. În esență, tindem să-i facem să fie ca noi, dintr-o doză de egoism reieșită din cine știe ce prejudecăți sau, mai grav, frustrări.

O mamă vrea să schimbe copiii. Să facă lucrurile „așa cum trebuie”, să respecte reguli, să răspundă stimulilor ca și cum ar fi fost programați genetic în acest sens. De aceea, mama se supără când toate par să fie nelalocul lor, uitând, în esență, că nu are de a face cu un robot sau cu un executant al unor ordine, ci cu un copil care are personalitatea lui, care vede lucrurile în felul lui, care percepe lumea altfel decât ceilalți. Unei mame trebuie să i se reaminteasă din când în când că odată ce l-a născut, copilul își aparține sieși, iar datoria ei ca părinte este să-l ghideze, să-l ajute să se „construiască” armonios, indicându-i direcții, învățându-l să discearnă și lăsându-i posibilitatea să aleagă. Dar mai presus de toate acestea, o mamă trebuie să țină minte că un lucru este esențial: să-și iubească nemăsurat de mult copilul, acceptând că este unic și diferit de ceilalți.

Un profesor va vrea să-și schimbe elevii, crezând, greșit, că aceasta este menirea lui. Iar atunci când nu îi reușește acest lucru, dă vina pe societate și pe mijloacele nepotrivite care l-au dus acolo. Profesorul va crede că este suficient să obțină rezultatele vizibile și măsurabile ale activității sale la catedră și raportează această transformare a elevilor săi la niște calificative. Greșeala constă în faptul că el își vede elevii ca pe subiecți ai activității sale. Dar uită că profesorul nu este mecanicul care repară piesele conform unor parametri universal acceptați! Și că ingredientul secret este de fapt dragostea pe care le-o poartă elevilor săi

Oamenii, în general, încearcă să schimbe pe cei care le devin parteneri de viață, în virtutea unei „armonii în cuplu”. Vor încerca să le șlefuiască dorințe, să le anihileze visuri, să le îngrădească libertăți din dorința de a se simți mereu în siguranță. Ajungi să ții o pasăre într-o colivie de teama de a nu rămâne singur, dar te amăgești că o faci „pentru binele ei”. În  realitate, în loc să scurteze distanța enormă care îi desparte, nu fac decât să o adâncească. Pentru că va avea în colivie o pasăre cu aripa frântă, iar handicapul acesta nu va putea fi remediat decât de gustul dulce al libertății. Dar pentru asta, va trebui ca bărbatul sau femeia să învețe să-l iubească mai mult pe celălalt decât pe sine.

De fapt, nici pe tine însuți/însăți nu te poți schimba, decât iubindu-te nemăsurat de mult.

Comentator Amator

„Viata nu are subtitrare, ori o intelegi, ori nu…” – Wolf Wildfire

Madmoiselle Sarcastique

Un suflet singur trăiește bucuriile pe jumătate, iar durerile dublu!

SunLog

blog de informaţii şi diverse alte chestii

HopeLess

Scrisul face parte din mine, din viață... ca de altfel, arta în toate formele ei!

Kaysha

Catch me on the web!

Dani Havarneanu

Un blog prea personal

Roxalee's blah blah blog

I was created to create. Please, go deep.

armonie acvatică

scrieri, scrieri...

opisicaneagra.ro

Opinii inopinate, frânturi de suflet, poezie și jurnalism online

Illusion's Street

străduţa mea de iluzii

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

Nina Docea

de Mădălina Rodocea

DozaDePoezie

"Viaţa este în altă parte" - Milan Kundera

Joramotive de sărit obstacole

echitaţie în aburi de lapte