Spring SuperBlog 2015 de la 1 (pân’) la 10

Primiți cu SuperBlogu’-ntârziat?
că eu m-apuc de numărat!

Fuse și se duse! Repede ca vântul cald de primăvară. Noroc de poze și filmări, că aș fi spus că am visat. Vis colectiv. Nebunie colectivă! De acum m-am lămurit că e un loc (un grup) al dependenților de deadline și de punctaje și de clasamente și de contestații, un club unde puțină lume a mai rămas întreagă la minte. Parol!

Ce a însemnat SSB-ul de anul ăsta? În cifre, că am văzut că se poartă!

1 – Primul SSB; scurt și nedureros, cu o ascensiune fulminantă spre top. Primul meu interviu radio! Cu ușoare furnicături și tremurări de voce;

2 – Al doilea discurs în fața unui public imprevizibil, cu întrebări menite a te provoca sau a te încurca și cu râsete de ambele părți. A doua ediție SB la care particip. Și locul al doilea, temporar, ce e drept, pe la începutul competiției. 😈

3 – Trei stejari! Falnici și albi de la ninsoarea mieilor. Locație de vis, cu primire caldă și loc de destindere în voie. Bucuria copiilor! 😀

4 – Plecat-am patru din Moldova! Cu Dana de Moinești, Dana de Iași și Claudia de Iași. Numai bine cât să contrabalansăm măcar puțin cu trupa de șoc oltenească.

5 – Cinci persoane am fost în mașina RDA, de la Bacău la Brașov. 😀 Șoferul prudent și doi copii pe post de suporteri – am crezut noi, plus două superbloggerițe de soi! 🙂

6 – Șase fete cucuiete dintr-un club al cuvintelor, reunite la mijloc de țară (conform foto anexată 😀 )

7 – Șapte zile din săptămâna de dinainte și șapte din cea de după, m-am gândit la magicul eveniment! Plus că am și prins locul șapte la un moment dat, până am rămas fără grai farmec!

8 – În clasamentul adevărului, la finalul finalului, acolo am rămas: pe locul 8! Chiar dacă până și eu am avut dubii în legătură cu asta! 😀

9 – Rămâne numărul meu norocos: nouă! Îl pun și la loto (dacă îmi amintesc să mai joc din când în când!) Și da, am fost ș pe locul 9 cu o zi înainte de a fi pe 8! 😀

10 – Zece probe de foc! Rapide și provocatoare. Iar probele astea zece m-au adus în primii zece! Adică…aș putea fi o fată de nota zece! 😀 Gradul de modestie a crescut vizibil în ultima vreme, odată cu această distincție! 🙂

De frumos a fost frumos, așteptăm sesiunea de iarnă! Mai ales că am scăpat de oltean și acum răsuflăm (mai) ușurați. M-am întâlnit și cu Olimpiana mea, cu care aș mai fi stat vreo două nopți întregi la povești. Am revăzut oameni dragi, am cunoscut oameni frumoși, am râs, am dansat (puțin), am vorbit (mult!), am dormit bine, prin urmare, ne-am distrat.

Ce-o mai fi…om mai vedea! 🙂

Până atunci, să ne aducem aminte:

și

Și să ne fie de bine!